Apariția tiparului în Țările Române a avut loc la numai șase decenii de la invenția lui Gutenberg.
Trecând la reorganizarea vieții religioase, domnitorul Radu cel Mare l-a chemat pe iscusitul tipograf sârb Macarie să tipărească documente bisericești în limba slavonă. El își făcuse ucenicia la Veneția, un cunoscut centru tipografic al vremii, după care a condus din 1493 tiparnița de la Cetinje (Muntenegru). La scurt timp după ocuparea țării de către turci, Macarie și-a încetat activitatea.
Sosit mai târziu în Țara Românească, el și-a instalat tipografia la mănăstirea Dealu, unde în 1508 scoate Liturghierul, prima carte tipărită din Țările Române.
- 1508 – A apărut prima carte tipărită în Țara Românească din inițiativa domnitorului Radu cel Mare.
- 1512 – 1517 Neagoe Basarab a cititorit biserica de la Curtea de Argeș
- 1518 – 1521 Au fost redactate Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, cea mai importantă operă a literaturii române în limba slavonă.
- 1537 – A fost terminată pictura murală care decorează biserica mănăstirii Moldovița, ctitorită de Petru Rareș.
- 1542 – Macarie, episcopul orașului Roman, a terminat într-o primă variantă Cronica Moldovei de la moartea lui Ștefan cel Mare. El a fost primul care a urmărit să dea o formă literară operei istorice.
- Primele cărti tipărite pe teritoriul României de azi au fost tipărite în limba slavonă la Târgoviște (de către Macarie – 1508-1512 – și de către Dimitrie Libavici – 1545).
- Primele cărți tipărite în limba română s-au tipărit în Ardeal, de către Filip Moldoveanu – Catehismul luteran, 1544, Sibiu – azi pierdut, și Maler – Tetraevanghelul slavo-român, 1551, Sibiu, descoperit în Rusia
Sursa: Wikipedia